„De auzi un glas dulce si placut, muta-ti dragostea ta la Mantuitorul”
Acum invata si altfel de ridicare a mintii la gandirea Cuvantului Intrupat, meditand la preasfintele Taine si patimi ale Lui.
Toate lucrurile sensibile din univers pot folosi acestei meditatii si contemplari, daca vei privi in ele cum ti-am spus, pe nemarginitul Dumnezeu, prima si singura cauza Care le-a dat toata puterea existentei, frumusetea si orice alta desavarsire ce o au.
Si dupa ce au socotit cat de mare si nemarginita e bunatatea acestui Dumnezeu, Care, fiind singurul inceput si Domnul oricarei creaturi, coborat pana la atata smerenie a se face om, a suferi si a muri pentru om, ingaduind creaturilor mainilor Lui a se ridica impotriva Lui si a-L rastigni. Deci, cand vezi, auzi ori pipai arme, funii, batatori, stalpi, cuie, ciocane si alte lucruri de acest fel, gandeste-te ca toate acestea au servit drept unelte Patimilor Domnului tau.
Si iar, cand vezi ori locuiesti in case saracacioase, aminteste-ti de pestera si ieslea Stapanului tau. De vezi ca ploua, adu-ti aminte de ploaia sangeroasa a sudorilor picate in Gradina din preasfintitul trup al dulcelui Iisus si care a udat pamantul.
De vezi marea adu-ti aminte cum Domnul a umblat pe dansa ca pe uscat, a stat in corabie si a invatat poporul. Pietrele ce le vezi iti vor aminti de acelea sfaramate la moartea Lui; iar pamantul iti va aduce aminte de cutremurul de la Patima Lui.
Soarele te va duce cu mintea la intunericul ce a cuprins atunci tot pamantul; apa iti va aminti de acea apa ce a curs din Sfanta Lui coasta, cand L-a impuns cu sulita ostasul; vinul ori alta batatura iti va aminti de otetul si fierea date Lui pe Cruce.
Daca te desfata si te veseleste vreo mireasma a aromatelor, alearga cu gandul la mirosul greu si neplacut simtit de Domnul in muntele Golgotei, loc de condamnare unde se taia capetele oamenilor, de aceea era rau mirositor si puturos.
Cand te imbraci, adu-ti aminte ca, Cuvantul cel vesnic s-a imbracat in trup omenesc ca sa te imbrace cu dumnezeirea Sa; cand te dezbraci adu-ti aminte de Hristosul tau ramas gol, si ca sa fie batut si rastignit pe Cruce.
De auzi un glas dulce si placut, muta-ti dragostea ta la Mantuitorul, prin buzele caruia s-a varsat tot darul si dulceata dupa cuvantul Psalmistului: "S-a varsat prin cuvantul tau toti darul si dulceata" (Ps. 45, 3); din dulceata graiului Il asculta poporul, dupa cum spune evanghelistul Luca: "Tot poporul asculta cu nesat cuvintele Lui" (Cap. 19, 48).
Daca auzi tulburari si glasuri de popor reflecteaza la nelegiuitele glasuri ale Iudeilor, "Ia-L, ia-L; rastigneste-L", care au tunat in Dumnezeestile lui urechi.
Sfântul Nicodim Aghioritul - Razboiul nevazut
